Cântec de aprilie
Fotografii de Oleg Tishkovets
Să călătorești cu camera de fotografiat la tine nu presupune să faci fotografii etnografice. Pot exista alte căi prin care să-ți exprimi gândurile, dispoziția, modul în care ai înțeles aerul țării în care te găsești, felul în care ai ales să arăți frumusețea lumii, cu toate contrastele ei: violență și lirism, bucurie și tragism. Așa că faci fotografii în care apar locurile unde oamenii trăiesc și mor, se nasc alții, care apoi mor și ei.
După 8000 km străbătuți în România, am realizat că și azi sunt reale cuvintele lui Alexandru Vlahuţă din cartea „România pitorească” publicată în 1901 „Călătorii străini care-au străbătut văile României pe drumuri hrintuite, în căruţele de poştă de-acum patruzeci de ani, cu greu ar mai cunoaşte astăzi locurile pe unde-au umblat. Li s-ar părea că altă ţară s-a pus între Carpaţi şi Mare. Şi-ntr-adevăr, o ţară nouă s-a ridicat de-atunci în răsăritul Europii…”
„Când merg cătră câmpie, după mălai, niciodată nu sunt singură, sus e cerul.”
When I walk towards the field to get some maize, I have never faced solitude -the sky is above.
Paşcă Maria 65 ani în 1946 – Crişcior – Hunedoara
„Cerul e cu mine, mă ocroteşte. Merg cu oile tot înainte; de-o fi să mor, mor.”
“The sky is on my side, is protecting me. I walk with my sheep straight forward; if I were to die, I die.”
Vidraşcu Petre 58 years old in 1943 – Doroţcaia (Basarabia)
„Viaţa e o luptă, moartea e o lege, de care nu poţi fugi când îţi vine ceasul.”
“Life is a fight, the death is a law, when your last hour has come you cannot escape from it.”
Panait Varvara 52 years old in 1942 – Brădeşti – Dolj
„…acolo unde erau câmpuri largi şi iarba mai bună.”
“…There, where are large fields and better grass.”
Găluşcă Alexandru 60 years old in 1928 – Izvoare – Floreşti (Basarabia)
„Vii la nunta mea?” (înmormântare)
“Are you coming to my wedding?” (funeral).
Ciobanu Leanca 90 years old in 1950 – Periş – Ilfov
„Nu pot trăi fără oi; când le cânt, vin grămadă sar pe mine… Am umblat prin sat, am colindat păşunile căutând oile şi cântând Ciobanul care şi-a pierdut oile până m-am liniştit.”
“I can’t live without my sheep; whenever I sing to them, they flock together and jump on me… I wandered through the village, I walked all over the grazing fields looking for the sheep and singing ‘Ciobanul care şi-a pierdut oile’ (‘The Shepherd Who Lost His Sheep’) until I got quiet.”
Costache Radu 71 years old in 1954 – Periş – Ilfov
„Mioriţa este muma poporului român. Ea vine de departe şi a mers împreună cu noi în toate veacurile. Mioriţa ne-a călăuzit prin puterea sufletească a păstorilor. Ea răspunde la cea mai mare întrebare: Ce este viaţa şi moartea.”
“The Ewe-Lamb is the mother of the Romanian people. She comes from the deepest past and went with us in all ages. She guided us through the shepherds’ spiritual power. She answers to the most important question ever: What is life and death.”
Vaşoti Virgil 51 years old in 1940 – Băiasa – Epir
„Când voi ieşi din vremea curgătoare, care fuge, ca să intru în cea încremenită dincolo, noi nu ne vom mai întâlni, dar vorbele noastre se vor întâlni.”
“When I’ll get out from the running time, which flight, in order to enter in that stone-still life from beyond, we won’t have meet each other, but our words will meet.”
Gorea Niculai 72 ani în 1943 – Balta – Bucovina de Nord
„Iubesc poporul. În faţa durerilor celor mulţi, inima mea e ca a lui Iancu Jianu, cum înfigi un piron într-un pom verde.”
“I love the people. In the presence of the suffering of many people, my heart is very much alike to Iancu Jianu’s*, exactly in the way you strike a drive into a green tree.”
Niţu Nicolae 84 years old in 1955 – Bălteni – Periş (Ilfov)
„Mi-a plăcut mai mult în codru; nu pot trăi fără iarbă şi fără cântecul privighetorii.”
“I have particularly liked in the forest; I cannot live without grass and the nightingale’s song.”
Niţu Ilie 73 years old in 1953 –Periş –Ilfov
„Nu numai păsările au graiul lor; şi izvorul gurliţează (prevesteşte) după cum şi pomii puşpurează (freamătă).”
“Not only the birds have their language; even the spring ‘gurliţează’* heralds in the same way as the trees ‘puşpurează’* rustles (sighs).”
Tache Vrană 43 years old in 1940 –Veria -Macedonia
Sursa pentru “Cugetări păstorești”: http://ro.altermedia.info si http://spiritromanesc.go.ro